Căscatul este un gest frecvent asociat cu somnolență și plictiseală. Dar cauzele din spatele acestui reflex involuntar par a fi nenumărate
O inhalare profundă urmată de o expirație energetică, asociată cu deschiderea forțată a gurii și uneori la închiderea ochilor: așa s-ar putea descrie anatomia unui căscat, a reflex involuntar care apare de obicei înainte de culcare, după trezire sau când sunt în desfășurare activități plictisitoare.
Dar dacă una dintre puținele certitudini este că eu căsc este aproape întotdeauna contagioasă (fapt care nu a găsit încă o explicație științifică valabilă), cauzele care stau la baza căscatului par să fie încă la fel de incerte pe cât de nenumărate. Iată câteva oferite de cercetările științifice.
1. Schimbarea stării corpului
În timp ce căscatul este de obicei considerat a fi o manifestare a somnolenței sau plictiselii, acesta poate semnaliza de fapt un modificarea condițiilor fiziologice unde se află corpul.
Căscatul, de fapt, ar putea reprezenta un mecanism folosit de corp la vedere sau în timpul unei schimbări stare: de exemplu, înainte de culcare, căscatul poate semnaliza că corpul se pregătește să doarmă; când te plictisești, ar putea indica trecerea de la un nivel ridicat de concentrare la unul inferior; după o sesiune de exerciții, acesta ar putea comunica tranziția de la cheltuieli energetice mari la unul inferior.
Nu este surprinzător, însă, de multe ori se întâmplă să căscăm chiar și în timpul schimbării condițiilor de mediu: una schimbarea rapidă a altitudinii, de exemplu, poate provoca binecunoscutul fenomen al „urechilor înfundate” (în jargonul tehnic, presiunea auriculară), care poate determina o reajustare a corpului la schimbarea presiunii și, prin urmare, căscă pentru a desface urechile.
2. Creșteți nivelul oxigenului
Căscatul poate apărea mai frecvent atunci când sângele are nevoie de oxigen: căscatul, de fapt, implică absorbția unei cantități mari de aer și accelerarea bătăilor inimii, condiții care determină o creștere a nivelului de oxigen din organism. Prin urmare, un căscat ar putea contribui eliminarea toxinelor din sânge și oferă corpului o nouă rezervă de oxigen.
3. Răcește creierul
Căscatul ar putea avea o funcția de termoreglare.
Așa cum arată un studiu realizat de Universitatea Princeton, de fapt, în timpul sezonului estival, când temperatura exterioară este mai asemănătoare cu cea a corpului, căscăi mai puțin decât iarna.
Această constatare anume ar putea fi explicată prin faptul că, atunci când căscă, inhalarea profundă îți dă introduceți aer rece în corp, permițând capului (și deci creierului) să se răcească. Prin urmare, el ar tinde să căscă mai mult atunci când o va face schimb cu aerul exterior permite răcirea unui cap fierbinte.
4. Ca instrument de comunicare
Unii cercetători susțin că înainte de a începe bărbații comunică prin cuvânt, este posibil să fi folosit căscatul ca formă de comunicare cu ceilalți.
Pe lângă faptul că semnalează o stare de plictiseală sau somnolență, primitivii ar fi putut folosi și căscatul ca gest prin care arată-ți dinții prădătorilor și agresorilor.
