Stresul legat de muncă poate provoca o stare persistentă de anxietate și iritabilitate. Am discutat despre asta cu un expert
Schimbări de dispoziție, pierderea motivației, creșterea frecvenței și intensității reacțiilor emoționale cum ar fi furia sau disperarea, solicitați mai mult timp liber, întârzierea livrărilor sau la sosirea la locul de muncă, toate acestea sunt semne cu care poate fi prezentat stres legat de muncă, care este o condiție în care o persoană nu mai poate face față presiunea cererilor și sarcinilor legate de munca lor.
Când apar aceste semnale, ele se manifestă diferit în funcție de persoană și pe baza factori precum abilitățile, experiența și vârsta, este important să intervină cu promptitudine, întrucât, pe de o parte, stresul în sine nu este o boală, pe de altă parte, poate încurajează apariția unor condiții dăunătoare pentru sănătatea și bunăstarea individuală.
În ceea ce privește stresul legat de muncă, am întrebat Dr. Stefano Becagli, psiholog, expert în consultanță în afaceri, evaluarea riscului de stres legat de muncă, coaching și psihologie sportivă, câteva perspective.
Ce este stresul legat de muncă?
În societatea în care trăim, care este foarte centrată pe muncă și productivitate, este stresul la locul de muncă este din ce în ce mai prezent.
Dar înainte de a defini stresul legat de muncă, cred că este util să definim ce este stresul. În fiecare zi auzim: „Sunt stresat”, „meseria asta mă stresează”, „colegul acela este stresant”. Adesea și de bună voie ceea ce se numește stres nu este chiar stres. Totuși, alteori, nu ne dăm seama că munca poate duce la una stres prelungit în timp ceea ce este util pentru a trata ca o patologie reală. Prin urmare, este potrivit să distingem când este corect să vă faceți griji sau când ceea ce trăim este doar o situație a momentului.
Stresul, de fapt, poate avea un sens pozitiv (eustres), deci să fie unul formă de energie benefică și pozitivă care poate fi util pentru a face față încercărilor din viața de zi cu zi sau pentru finalizarea unui proiect.
Pe lângă acest sens pozitiv, totuși, există și unul negativ: în mod specific, vorbim de suferință atunci când o tensiune nu permite persoanei să trăiască într-un mod pozitiv, provocând de fapt stabilirea unei stare persistentă de anxietate și iritabilitate. Prin urmare, se poate spune că stresul nu este o boală, dar că în cazul suferinței poate duce la suferința anumitor afecțiuni.
Acestea fiind spuse, putem vorbi despre stresul muncii atunci când oamenii, în exercitarea activităților lor profesionale, experimentează unul lipsa echilibrului între solicitările adresate acestora și resursele disponibile pentru a răspunde acestor solicitări. Riscul de stres profesional este de la numără printre riscurile psihosociale împreună cu burnout (ed. stresul experimentat la locul de muncă care provoacă uzura psihofizică și emoțională), mobbing, etc. sau printre riscurile derivate din planificarea, organizarea și gestionarea muncii, care pot da naștere daune sociale, fizice și psihologice.
Poate să apară stresul legat de muncă fără discriminare la fiecare persoană sau are tendința de a afecta o anumită țintă?
Deși afectează ambele sexe în mod egal, unele cercetări arată că este vorba de stres legat de muncă afectează mai mult femeile comparativ cu omologii lor masculini. De asemenea, sa constatat că aceste date tind să crească mai presus de toate dacă femeile lucrează în contexte dominate de bărbați.
Vă puteți identifica trei cauze principale de stres la locul de muncă legat de sex:
- dificultate în concilierea profesiei și familiei;
- mobbing;
- tipul de lucru.
De multe ori, atunci, stresul la locul de muncă afectează femeile care au roluri de responsabilitate și autonomie mai mici și sunt mai expuse la sarcini repetitive sau precare. De asemenea, în ceea ce privește mobbing-ul, femeile afectate sunt mai răspândite decât colegii lor de sex masculin.
Pe lângă sex, însă există unele categorii profesionale cei mai afectați de stresul profesional, cum ar fi medicii, asistenții medicali, forțele de poliție, asistenții sociali, profesorii, transportatorii.
În cele din urmă, trebuie amintit că răspunsul comportamental la stres este legat de componente legate de personalitatea individului, la modul de a reacționa în anumite circumstanțe, la amintirile experiențelor anterioare, la o succesiune de scripturi comportamentale (scripturi) învățate în contextul societății în care trăiești, la oportunitatea reală de a a putea sau nu a schimba starea lucrurilor.
Care sunt simptomele stresului profesional?
Consecințele pe termen scurt ale stresului asupra lucrătorului pot apărea sub formă de dispoziție instabilă, insomnie, probleme gastro-intestinale, dureri de cap și senzație de oboseală mentală. În cadrul organizației, aceasta se poate manifesta printr-un procent semnificativ de absenteism și de rotație a personalului, precum și printr-un control slab al calității.
Cu toate acestea, atunci când corpul este supus unui stres prea intens și prelungit în timp, acesta poate epuiza eficacitatea mecanismelor naturale de apărare fiziologică și prezintă o serie de tulburări mai pronunțate. Mai exact, în cazul stresului profesional, puteți experimenta:
- simptome fizice precum dureri de cap prelungite, hipertensiune, dureri de spate, probleme cardiace, gastrită, ulcere;
- simptome emoționale și comportamentale cum ar fi iritabilitatea, anxietatea, consumul de substanțe, consumul de tutun și alcool, tulburări de somn;
- simptome sociale cum ar fi scăderea performanței la locul de muncă, agresiunea, absenteismul, întârzierile.
Care pot fi cauzele?
cauze care determină stresul legat de muncă ei includ:
- relații interpersonale dificile cu colegii sau superiorii;
- factori legați de funcția deținută sau de activitățile desfășurate, cum ar fi o sarcină excesivă de muncă sau un risc de siguranță fizică sau penală care este prea mare în comparație cu salariul primit;
- relație constantă cu lumea exterioară, de exemplu cu clienții / utilizatorii;
- climat dificil de lucru;
- dezvoltarea carierei nedefinite;
- lipsa unei pregătiri adecvate și / sau a unui coaching;
- violență psihologică, acte discriminatorii, agresiune, mobbing.
Pentru a pretinde că stresul este de fapt „legat de muncă”, trebuie să putem demonstra că a fost provenit exclusiv și direct din muncă.
Ce trebuie să faceți atunci când vă confruntați cu stresul legat de muncă?
Care sunt remediile pentru stres? Când vă dați seama că vă aflați în circumstanțele descrise mai sus, este adecvat (rapid) vorbeste cu angajatorul tau a face cunoscută situația actuală e discutați despre soluțiile posibile, cum ar fi o ușurare a volumului de muncă, cererea de coaching sau o reorganizare mai eficientă pentru a nu avea un ritm prea rapid.
Din punct de vedere personal, atunci este esențial să ne identificăm ce ne stresează concret, care sunt sursele de stres și ce ne îngrijorează în special. În acest context, poate fi util analizează mediul în care își practică profesia, pentru a înțelege că există unele situații care depind de noi, dar altele pe care nu le putem controla direct.
În cele din urmă, este potrivit contactați un psiholog care ne va ajuta să facem față mai bine situației stresante cu ajutorul tehnicilor specifice de gestionare a stresului.
De fapt, trebuie să ne amintim că, dacă stresul în sine nu este o boală, pe termen lung poate duce la boli. Din acest motiv, este mai potrivit să-l gestionăm la timp înainte ca acesta să poată provoca tulburări și boli care vor necesita apoi mai mult timp și resurse (fizice și economice) pentru a fi depășite.
